Informează-te

Ce este melanomul

Dr. Mihaela Niculescu,
Prof. Dr. George Sorin Ţiplica

thumb_quizMelanomul reprezintă formă de cancer cutanat cea mai gravă prin agresivitate şi diseminare pe care o poate dezvolta organismul uman. Melanomul este o tumoră malignă a celulelor pigmentare din piele (melanocite).

Melanina este sintetizată de către melanocite şi reprezintă pigmentul care colorează pielea şi părul. După expunerea la ultraviolete, melanocitele produc mai multă melanină, iar pielea se închide la culoare. Uneori, melanocitele cresc în grupuri formând nevi (aluniţe), care sunt mai închise la culoare decât restul pielii. Melanomul se dezvoltă atunci când celulele pigmentare se transformă malign şi se multiplică necontrolat, putând invada atât pielea din jur, cât şi alte organe la distanţă: ganglioni limfatici, ficat, plămâni, creier.

Melanoamele se pot dezvolta pe un nev preexistent, cât şi de la nivelul tegumentului cu aspect normal. Astfel, majoritatea melanoamelor sunt de culoare neagră sau maronie, dar uneori sunt de culoarea pielii sau roz – roşii, atunci când nu produc pigment.

Au fost identificaţi câţiva dintre factorii de risc ai producerii melanomului. Cauza cea mai importantă o reprezintă expunerea prelungită, cumulativă, la ultravioletele solare, precum şi la sursele artificiale de ultraviolete (solar), în special în primii 20 de ani de viaţă. Episoadele de arsuri solare, cu apariţia de bule, mai ales în copilărie, cresc riscul de a dezvolta melanom.

Persoanele cu tenul deschis, care se ard uşor la soare, sunt predispuse, precum şi persoanele cu mai mult de 100 de aluniţe, cu nevi congenitali mari sau cu nevi cu atipii clinice (nevi mai mari, cu margini şi culori neregulate etc.). Persoanele care au avut un melanom prezintă riscul de a dezvolta încă unul. Persoanele cu imunosupresie (HIV sau care iau medicamente imunosupresoare) şi cei cu istoric familial de melanom prezintă risc crescut.

Date şi statistici despre melanom

Dr. Raluca Ursu, Prof.
Dr. George Sorin Ţiplica

România: mortalitate şi incidenţă în cazul melanomului malign al pielii

Incidenţa melanomului malign al pielii:

  • România se află printre ţările cu incidenţă scăzută în Europa a melanomului malign, cu o rată de 4,5 la 100.000 de persoane. Rata incidenţei în Europa este de 11,1. Ţara europeană cu cea mai ridicată incidenţă este Elveţia (25,8 cazuri la 100.000 de persoane).
  • În România, incidenţă mai mare a melanomului malign se înregistrează în cazul bărbaţilor (4,7), comparativ cu femeile (4,4).
  • Anul trecut, au fost depistate în România 1.121 de cazuri de melanom malign.

Rata mortalităţii în cazul melanomului malign al pielii:

  • În România aproape o treime dintre cei diagnosticaţi mor anual (364 de decese în 2012 – 189 bărbaţi şi 175 femei).
  • Din nefericire, rata mortalităţii în ţări cu incidenţă foarte mare este similară cu cea din România. De exemplu, în Elveţia, unde incidenţa depăşeşte 25 de cazuri la 100.000 de persoane, în 2012 rata mortalităţii a fost de 3,5, înregistrându-se 384 de decese.

Tipuri de melanom

Dr. Tarun Garg, Prof. Dr. George Sorin Ţiplica 

Există mai multe forme sub care melanomul se poate dezvolta la nivel cutanat. Dintre acestea, următoarele 4 forme se întâlnesc cel mai frecvent.

  1. Melanomul extensiv în suprafaţa. Este cel mai frecvent tip de melanom (aproximativ 70% din totalul melanoamelor). Afectează adulţii în decada 4-5 de viaţă şi este de 3 ori mai frecvent întâlnit la femei. Se manifestă ca o pată pigmentata, discret reliefată, care se măreşte în timp “ca o pată de ulei”. În timp, pe această leziune se pot dezvolta noduli care au tendinţa la ulcerare.
  2. Melanomul nodular. Se întâlneşte cu o frecvenţă de aproximativ 20% şi afectează mai ales bărbaţii în decadele 5-6 de viaţă. Melanomul nodular se dezvoltă rapid în dimensiuni, având inclusiv creştere pe verticală. Localizarea predilectă este pe trunchi. Melanomul apare de obicei ca un nodul fariabil de dimensiuni variabile, care sângerează uşor, de culoare albastru-negru sau roşu-maroniu.
  3. Melanomul dezvoltat pe lentigo. Este o formă mai rară de melanom (5% din cazuri). Apare de obicei la persoanele vârstnice (în decadele 6-7 de viaţă) şi afectează zonele fotoexpuse (cel mai frecvent faţa, mai rar dosul mâinilor sau picioarele). Leziunea de lentigo este o placă cu margini indentate, policromă, cu zone brun-negricioase, care alternează cu zone roşiatice-albăstrui şi înglobează şi zone de culoare normală. Creşte lent de-a lungul mai multor ani şi poate atinge dimensiuni de 4-10 cm.
  4. Melanomul acral. Se localizează palmar, plantar, pe degete sau sub unghii. Leziunile sunt de obicei cafenii, maronii sau negre şi se măresc în timp. Metastazarea este rapidă.

Ştiri si noutăţi din domeniu

Dr. Tatiana Nanu,
Prof. Dr. George Sorin Ţiplica

Expunerea la radiaţiile ultraviolete reprezintă un factor de risc important şi fotoprotecţia poate reduce riscul de apariţie şi recurenţă a cancerelor cutanate. În cadrul celei de a 10-a ediţii a conferinţei AACR (Asociaţia Americană a Cercetării Cancerului) din aprilie 2013 au fost prezentate concluziile studiilor referitoare la fotoprotecţie:

  • peste un sfert dintre pacienţii americani diagnosticaţi cu melanom nu folosesc fotoprotecţie.
  • doar 2% dintre aceştia folosesc uzual fotoprotecţie
  • supravieţuitorii melanomului folosesc mai des metodele de fotoprotecţie decât persoanele care nu au fost diagnosticate cu cancer de piele.

“Constatarea că un număr atât de mare dintre pacienţii supravieţuitori ai melanomului nu folosesc protecţie solară mi-a întunecat mintea”

Dr. Chagpar.

Aceste studii relevă faptul că oamenii nu îşi pot schimba stilul de viaţă chiar şi atunci când sunt diagnosticaţi cu cancer.

De asemenea, studii recente relevă faptul că utilizarea cabinelor de bronzare artificială dublează riscul de apariţie a melanomului faţă de expunerea la soare într-o după-amiază de vară mediteraneană. (British Journal of Dermatology – Ianuarie 2013)

Referitor la tratamentele pentru melanomul metastatic, la ora actuală există aprobate din 2011 două terapii speciale: ipilimumab şi vemurafenib. Aceste medicamente inovatoare sunt înregistrate şi în România, detalii privind utilizarea şi schemele terapeutice fiind realizate de către medicii oncologi.

În cercetare sunt diverse terapii imunologice cu anticorpi anti PD-1 şi PDL-1 cu rezultate promiţătoare până în acest moment. (American Cancer Society). De asemenea, în faza de cercetare sunt şi vaccinurile pentru melanom şi terapiile combinate cu chimioterapie şi imunoterapie.(American Cancer Society)

În urma unui studiu al celor de la Universitatea Stanford California s-a remarcat faptul că femeile care luau aspirină zilnic se asociază cu un risc scăzut de apariţie a melanomului (American Cancer Society – Martie 2013), dar aspirina nu este recomandată pentru prevenirea cancerului.

Cercetătorii de la Universitatea Leeds – Marea Britanie au demonstrat că există asociere între obezitate şi riscul crescut de apariţie a melanomului prin prezenţa aceleeasi modificări în AND-ul pacienţilor (Cancer Research – UK).